| Wednesday, 04 May 2011 19:48 |
|
Drepnea neagră adult
Drepnea neagră pui (aprox. 26 zile) - observaţi culoarea albă mai raspândită şi mai pronunţată în penaj
Cuibărit
În natură drepnelele negre cuibăresc în stâncării, uneori folosesc cuiburile lăstunilor de mal, şi încet-încet s-au adaptat aşezărilor omenesti care le ofereau posibile locuri de cuibărit, în special turelele de biserici înalte, clădirile de piatră. De ce a devenit o pasăre aşa-zis urbană? Pentru că în oraşe există clădiri înalte, case înalte sau turnuri , drepnelele negre alegând astfel să cuibărească sub streşini, cornişe, sub acoperişuri, în crăpături din ziduri, sub ornamentaţiile clădirilor, la înălţimi mai mari de 5 m însă, spre deosebire de lăstunul de casă sau rândunică, în locuri ascunse ochiului omenesc.
Drepnelele negre se întorc an de an la același cuib. Construirea unui cuib durează un sezon întreg, și asta deoarece nu se pot folosi precum alte păsări de picioare, colectând materialele pentru cuib numai din aer. Este astfel de evitat distrugerea locurilor de cuibărit, deranjarea păsărilor la cuib! La cuib partenerii manifestă o afecţiune extraordinară unul faţă de celălalt, dacă unul dintre ei stă pe ouă, celălalt stă la intrarea în cuib pentru a păzi . Participă împreună la construirea cuibului şi la hrănirea puilor. Drepnelele negre se reproduc după 2-3 ani.
(adult şi pui, cuib artificial)
Când are pui la cuib, un părinte drepnea neagră adună în guşă sute de insecte!
"Escadrilele" de drepnele negre sunt supranumite în engleză "screaming parties" . Aceste escadrile se formează pe loc, veţi vedea două-trei păsări care zboară una după alta şi ajung repede la o formaţie de 10-15 vitezomane gălăgioase. În ochii noştri tot tabloul ar însemna numai joacă, însă s-a dovedit că aceste "escadrile" nu numai că delimitează teritoriul coloniei ci şi distrag atenţia prădătorilor de la păsările care stau la cuib (U. Tigges).
O altfel de "joacă" constă într-un grup gălăgios de mai multe exemplare non-reproducătoare care zboară scurt şi se" lovesc" de diverse locuri dintr-o clădire, ele de fapt se "joacă" în apropierea locurilor în care adulţii stau la cuib , au ouă sau pui. De asemenea sunt la rândul lor în căutare de posibile locuri de cuibărit pentru perioada în care vor începe să se reproducă.
Drepnelele negre cuibăresc în colonie, participă la aceste "escadrile" împreună, însă totul este până la cuib! De cele mai multe ori pot fi găsite drepnele negre adulte căzute în urma bătăliei date pentru locul de cuibărit sau pentru apărarea cuibului. Dacă găsiţi două drepnele negre pe jos , nu vă imaginaţi că sunt de fapt pereche şi au plecat unul după celălalt, ci au ajuns extenuate în urma vreunei astfel de bătălii, rătăcindu-se de cuib şi astfel de intrare.
Studii de zbor Drepnelele negre sunt extraordinar de agile, forma corpului, fusiformă, şi aripile foarte lungi în formă de seceră le ajută să fie zburătoare neîntrecute ; pentru o pasăre de pradă , cu masă corporală mai mare este normală viteza de 240 km în picaj (Falco subbuteo), dar cele 37-56 gr ale drepnelei negre sunt suficiente pentru ca această pasăre să zboare cu o medie de 99 km/h, să prindă în câteva secunde 111 km /h , iar în picaj 220 km /h. Ajung sus de tot la înălţimi de peste 3000m. În afară de perioada când cuibăresc, toată viaţa lor este dusă pe aripi, şi nu este o exagerare sau un mit. Se curăţă în aer, dorm în aer (planează, pot fi auzite de altfel în nopţile de vară cum ţipă uşor), beau apă din zbor razant, vânează în zbor insecte aeriene, se împerechează şi în aer, nu numai la cuib, materialele pentru cuib le colectează din aer! Într-o viaţă, media fiind de 7 ani, o drepnea neagră parcurge de peste 4 ori distanţa de la Pământ la Lună! Sunt fără egal în arta zborului, pentru o pasăre de asemenea talie. Pot fi observate făcând loopinguri spectaculoase, întorcându-se în aer în câteva secunde, zburând la limită pe lângă diverse obstacole, intrând cu o viteză şi o precizie uluitoare la locul de cuibărit.
Deseori drepnelele negre se împerechează şi în zbor .
Este deja foarte folosită comparaţia siluetei drepnelelor negre cu cea de "seceră" , în unele limbi însuşi numele (regional) al păsării se referă la "seceră" : frc faucillot -faucilette, sp.(dial catalan) falciot negre.
Migraţie şi durata sezonului pentru drepneaua neagră Drepnelele negre stau cel mai puţin în sezonul cald, în jur de 95 de zile. Apar în ţara noastră după a doua jumătate a lunii aprilie şi pleacă spre finele lui iulie. Este adevărat că sunt sezoane excepţii, însa acest lucru nu devine o regulă : de exemplu în 2010 sezonul a fost prelungit, drepnelele negre au stat şi în august, în 2011, au început să plece la începutul lunii august, teoretic migraţia lor spre Africa de Sud începând în toată Europa în prima săptămână a lunii august. De obicei apar în Europa de Sud după a doua jumătate a lunii aprilie, conform studiilor lui Ulrich Tigges (commonswift.org ‚’’Apus life’’ –revistă online despre drepneaua neagră) migraţia lor este cuprinsă în patru valuri : în primele trei valuri de migraţie sunt adulţii reproducători care apar de la a doua jumătate a lunii aprilie , în cazul ţării noastre, până în primele zile din mai, ca ultimul val să cuprindă exemplarele non-reproducătoare ( drepneaua neagră nu se reproduce decât după 2-3 ani). Astfel exemplarele reproducătoare au timp să îşi ocupe cuiburile , iar cele non-reproducătoare să vină când timpul este deja cald şi este hrană din abundenţă. Ceea ce vedeţi pe cer în inima sezonului , zburând gălăgios, acrobatic,fiind aproape toată ziua pe cer, dând ocol zonelor în care exemplarele reproducătoare deja sunt la cuib, sunt aceste exemplare non-reproducătoare, confundate atât de des cu puii de drepnea neagră. Exemplarele care mai pot fi văzute în afara sezonului sunt cele slăbite, care au mai rămas să se întremeze şi cele care vin din nordul Europei.
Apodidae Specia drepneaua neagră face parte din familia Apodidae = "fără picioare",ordinul Apodiformes, însă picioarele drepnelei negre au altfel de construcţie, sunt în general descrise ca fiind "scurte şi nedezvoltate".
http://www.skullsite.com/skeletons/index.htm Schelet drepnea neagră , common swift - observaţi forma aparte a picioarelor.
''Picioarele drepnelei negre nu sunt ''scurte şi nedezvoltate'' , sunt adaptate la viaţa specifică a acestei păsări , nici măcar nu este vorba despre atrofiere sau picior vestigial. Membrele sale sunt doar un alt exemplu al procesului evoluţionar de adaptare şi reducţie, nu simplificare!'' Christiane Haupt (DGfM Germany). Nu folosesc picioarele pentru mers, sărit, ţopăit, prins de crengi , sârme, etc. Când sunt la sol, accidental, par că se târăsc, şi se ajută mai mult împingându-se în aripi.
Se folosesc de picioare când intră în cuib pentru a se prinde de margine sau la ieşirea din locul de cuibărit, prin împingere, se vor prinde din zbor de ziduri atunci când se joacă în preajma exemplarelor care cuibăresc. De multe ori picioarele lor , prevăzute cu cele 4 degete , şi gheare puternice, le vor folosi şi ca armă împotriva atacatorilor (caz prezentat pe commonswift.org când o drepnea neagră a fost găsită încleştată de răpitoare). Cand găsiţi asemenea pasăre aveţi grijă să nu o speriaţi, o manevraţi usor, altfel , de spaimă, vă va prinde mâna în încleştarea ghearelor. Aşadar picioarele lor sunt adaptate pentru nevoile lor specifice, nu sunt ''scurte'', ''inutile'',''nedezvoltate'' numai pentru că nu au aceleaşi funcţii ca la majoritatea păsărilor.
Pentru lecturi complexe despre comportamentul speciei Drepneaua neagră , precum şi alte analize şi studii ale speciei, consultaţi websiteul multilingv www.commonswift.org şi revista virtuala http://www.commonswift.org/APUSlife.html , U. Tigges.
|
| Last Updated on Thursday, 17 May 2012 22:00 |